De vreo zece ani incoace, e la moda ca in jurul oricarei campanii electorale (fie ea legislativa, prezidentiala, sau un simplu referendum) sa apara o alta campanie, intitulata "Mergi la vot". Presa scrisa, audio-vizualul, bloguri si organizatii civice se intrec unele pe altele in a indemna cetatenii catre urne – o cautare dupa "mergi la vot" returneaza astazi 19900 de rezultate.
Desi suna frumos, democratic si cu alura de responsabilitate civica, initiativa "mergi la vot" incearca sa rezolve o problema pe care Romania nu o are. Problema in Romania nu este ca prea putina lume merge sa voteze, ci ca prea putini isi dau silinta sa se informeze si sa gandeasca inainte de a-si exprima votul. Sa se informeze corect asupra optiunilor, asupra a ce inseamna fiecare optiune/candidat, si sa analizeze care sunt potentialele consecinte pe termen scurt sau pe termen lung.
Cunosc intelectuali pentru care am de altfel un respect deosebit, care au votat acelasi candidat atat in ’90, cat si in ’92. Dupa care au regretat alegerea facuta, si au inceput sa se autoblameze pentru lipsa de intuitie ("daca as fi stiut ca o sa procedeze asa, nu-l votam"). Respectivii au votat cum au votat nu pentru ca nu puteau mai mult, ci din comoditate. Au preferat sa asculte sloganele electorale si sa faca o alegere la repezeala, in loc sa piarda cateva ore sau zile analizand care sunt posibilele urmari ale votului lor.
Exista la ora actuala o masa mare de alegatori care voteaza bazandu-se nu pe judecata, ci pe emotiile transmise de mesajul electoral. Sunt cei care ignora niste notiuni economice simple (precum buget, balanta), care nu par sa sesizeze ca nu poti sa micsorezi impozitele si sa maresti in acelasi timp pensiile si salariile bugetarilor, decat daca vrei sa duci tara la faliment. Problema cu acestia alegatori nu este ca nu inteleg - caci majoritatea au suficienta inteligenta incat, daca ar studia problema fie si pentru cateva momente, ar descoperi promisiunile fara acoperire. Din diferite motive insa ei prefera ignoranta.
Este interesant de observat ca ignoranta celor care voteaza reprezinta un comportament perfect rational – in sensul definit de teoria matematica a jocurilor (vezi John Nash, nu Kant): pe scurt, premiza comportamentului rational este ca pus in fata unei alegeri, fiecare individ va alege calea care A) ii maximizeaza castigul/il duce mai aproape de realizarea propriului interes si B) necesita efort/resurse minime.
Este interesant de observat ca in sensul de mai sus termenul de rational nu presupune neaparat un anumit nivel de inteligenta; ba mai mult, termenul nu se refera doar la oameni – in procesul evolutiei, speciile ale caror gene nu au fost programate sa actioneze rational au ajuns sa fie doar mentionate in cartile de biologie.
Revenind la alegatori, ignorantii care nu investesc timp in a analiza optiunile electorale fac asta intrucat nu vad un beneficiu suficient de mare in a face o alegere educata - beneficiu care sa le justifice investitia de timp. Practic, putem spune ca este irational sa investeasca timp si resurse in a intelege ce se intampla pe scena politica, atata timp cat aceasta investitie nu le aduce nimic in schimb. Dintr-un punct de vedere, alegerea este asemanatoare cu a celor care nu se duc la vot (care si ei minimizeaza timpul investit); insa efectele celor care voteaza fara sa gandeasca sunt mai nocive, intrucat inclina balanta alegerilor in favoarea candidatilor cu un mesaj mai superficial.
Mergand la cauze, realizam rapid ca apatia alegatorilor (atat a celor ce nu merg la vot, cat si a celor care merg, dar voteaza fara a intelege ce fac) este cauzata de perceptia inutilitatii votului – o combinatie de "toti candidatii sunt o apa si un pamant", cu "votul meu nu conteaza". In momentul in care alegatorii ar avea senzatia ca votul lor le poate aduce beneficii, nu numai ca se vor duce la vot, dar isi vor lua si timpul necesar sa studieze fiecare candidat in parte. Este interesant de observat ca motivul "votul meu nu conteaza" nu mai este invocat atat de mult daca diferenta intre "valoarea" adusa de candidati este suficient de mare.
Sa consideram, spre ilustrare, un exemplu ipotetic: sa zicem ca guvernul decide sa ofere fiecarui cetatean cu drept de vot cate o masina. Din motive economice, toti cetatenii vor primi acelasi tip de masina – marca si modelul urmand sa fie decise prin vot direct. Daca ar avea de ales intre modele suficient de diferite (sa zicem BMW/Mini/Prius), nu doar prezenta la urne va fi mare, ci si nivelul de informare al cetatenilor va fi ridicat – cei care nu se pricep la masini vor incerca sa se informeze cat mai bine, pentru a face alegerea care-i avantajeaza cel mai mult. Daca insa masinile intre care au de ales sunt doua modele usor diferite ale aceleiasi masini (fie ca e BMW sau Dacia), multi nu se vor prezenta la urne, iar multi vor vota fara sa se informa suficient ("iti spun eu, mai bine clima bizonica decat ABS, e mai cool")
Revenind la campania electorala, modalitatea cea mai eficienta in care s-ar putea mari atat participarea la vot cat si calitatea procesului de votare ar fi o diferentiere clara intre candidati si/sau platformele de guvernare. Insa aceasta diferentiere tine de clasa politica, si nu poate fi influentata direct de catre organizatiile ce adopta campanii gen "mergi la vot".
Sa fim bine intelesi, nu am nimic cu cei care, dupa ce se studiaza problema suficient de bine, decid ca cel mai bun candidat pentru viiitorul lor si al copiilor lor este Vadim. Sau cu cei care in urma unei analize decid ca e in interesul lor sa nu voteze. Nu le-as impartasi punctul de vedere, insa l-as respecta - atata timp cat decizia, oricare ar fi ea, este una informata si gandita.
Insa in absenta unei informari corespunzatoare, a indemna apaticii la urne mi se pare un mod de a sabota efectiv alegerile. Este nu doar inefectiv ci chiar nociv - atat pentru procesul electoral cat si pentru viitorul societatii romanesti. Daca e sa investim intr-o campanie, tema acesteia ar trebui sa fie "Informeaza-te inainte sa votezi!"
Labels: comportament rational, teoria jocurilor
RSS 
Email