Friday, November 30, 2007
Tuesday, October 23, 2007
Fake Steve la Microsoft
Unul din avantajele de a lucra la Microsoft headquarters in Redmond este ca personalitati din diferite domenii vin sa tina aici prelegeri, prezentari, cuvantari, etc. Motivul este simplu: o audienta omogena, formata din angajati cu un iq, pregatire si potential remarcabile. Nu stiu daca mai exista un loc in lume unde sa fie comasata o populatie de 30 de mii de indivizi selectati dupa astfel de criterii.
Astazi campusul din Redmond a fost vizitat de doua personalitati extrem de diferite: Hilary Clinton, si fake Steve Jobs.
Ca un facut, de cele mai multe ori nu reusesc sa ajung la aceste conferinte din motive de timp/serviciu - ultima prezentare a fost cea de anul trecut a lui Alvin Toffler. Astazi insa am gasit o ora libera in care sa asist la prelegerea de astazi dupa-amiaza a lui fake Steve Jobs .
Daniel Lyons, aka fake Steve are un talent oratoric cel putin la inaltimea stilului cu care scrie. Pentru circa 60 de minute, audienta a fost in extaz - uneori hohotele de ras erau intrerupte doar de alte hohote de ras, intrerupte la randul lor de alte hohote.
Iata mai jos si cateva fotografii:
Astazi campusul din Redmond a fost vizitat de doua personalitati extrem de diferite: Hilary Clinton, si fake Steve Jobs.
Ca un facut, de cele mai multe ori nu reusesc sa ajung la aceste conferinte din motive de timp/serviciu - ultima prezentare a fost cea de anul trecut a lui Alvin Toffler. Astazi insa am gasit o ora libera in care sa asist la prelegerea de astazi dupa-amiaza a lui fake Steve Jobs .
Daniel Lyons, aka fake Steve are un talent oratoric cel putin la inaltimea stilului cu care scrie. Pentru circa 60 de minute, audienta a fost in extaz - uneori hohotele de ras erau intrerupte doar de alte hohote de ras, intrerupte la randul lor de alte hohote.
Iata mai jos si cateva fotografii:
Monday, October 08, 2007
14 sfaturi pentru fotografii amatori
Eplozia pietei de camere foto digitale a transformat orice cetatean intr-un fotograf amator. La ora actuala nu cred ca stiu pe nimeni care sa nu aiba/foloseasca un aparat de fotografiat. Cu toate acestea, putini sunt cei care au timpul/rabdarea necasara pentru a citi un curs de initiere in fotografie.
Unii mai fericiti au cate un prieten care le da povete ("umple cadrul cu subiectul", "nu pune subiectul in centru", etc), altii descopera liste de tips&tricks, precum cele de aici sau aici.
Adaug la aceste liste inca una, mai putin formala - continand sfaturi desprinse fie din propriile experiente, fie din experientele celor din jurul meu:
Unii mai fericiti au cate un prieten care le da povete ("umple cadrul cu subiectul", "nu pune subiectul in centru", etc), altii descopera liste de tips&tricks, precum cele de aici sau aici.
Adaug la aceste liste inca una, mai putin formala - continand sfaturi desprinse fie din propriile experiente, fie din experientele celor din jurul meu:
- Tine aparatul foto tot timpul la tine - nici nu stii cand apare un moment unic
- Fotografiaza cat mai mult. E drept, practica nu poate inlocui talentul; insa indiferent cat talent ai, practica te va ajuta sa devii mai bun in ceea ce faci.
- Fotografiaza momentul - regleaza camera abia dupa prima fotografie. In trecut, mi s-a intamplat de cateva ori sa "pierd" un moment pentru ca eram ocupat cu setarea camerei, asa ca am invatat sa duc camera la ochi si sa fac o fotografie pe loc - dupa care umblu la setari, si daca mai am timp fac si o a doua fotografie. Noroc/intamplare, cert e ca pana acum toate imaginile initiale mi-au iesit
- Acorda atentie speciala modului cum "pica" lumina, si in special umbrele. Daca fotografiezi un portret, asigura-te ca ochii sunt iluminati cum trebuie
- Fii atent la toate elementele ce apar in fundal (copaci, stalpi, caluri, etc) - de multe ori, ochiul se va concentra asupra subiectului, ignorand elementele ce vor avea efecte neplacute asupra imaginii finale.
- Daca ai nevoie de modele pentru a practica portrete, poti incepe prin a-ti convinge prietena/sotia/prietena sotiei, etc; ofera-le o fotografie inramata dupa fiecare sedinta
- Nu-ti fie frica sa le ceri voie trecatorilor sa-i fotografiezi; multi vor privi asta ca pe un compliment.
- Dezvata-te sa mai dai vina pe aparatul foto/obiectiv/tripod; fotografii de acum 30 de ani aveau echipament mult mai slab - ceea ce nu i-a impiedicat sa creeze imagini superbe
- Cumpara-ti: a) un trepied bun b) o geanta foto de calitate. Ambele te vor tine multi ani - probabil mult mai mult decat aparatul foto pe care il ai acum.
- Tine camera cu ambele maini. Asta ii va da un plus de stabilitate care uneori poate insemna exact diferenta intre o fotografie miscata si una buna.
- La evenimente (aniversari, concerte, meciuri, nunti, conferinte de presa) acorda o atentie deosebita momentelor dinaintea evenimentului propriu-zis - vei avea sansa unor instantanee unice.
- Daca te pasioneaza peisajele, fotografiaza aceeasi scena la momente diferite ale zilei, in zile diferite sau chiar in anotimpuri diferite. Studiaza diferentele intre imagini.
- Evita sa fotografiezi la lumina soarelui atunci cand umbra ta este mai scurta decat tine. In general, cele mai bune momente pentru fotografiat la lumina soarelui sunt dimineata devreme si inainte de apusul soarelui - lumina laterala si saturatia culorilor vor face o diferenta enorma
- Participa activ in forumuri foto (e.g. flickr, photo.net). Privind alte fotografii iti largesti cultura fotografica; postand fotografiile proprii ai sansa sa primesti critici folositoare
Labels: Foto
Sunday, September 16, 2007
Arta de a demotiva
Principala misiune pe care o ai ca leader este sa-i inspiri si sa-i motivezi pe cei din organizatia ta. Este o misiune grea, care cere calitati speciale, precum si multa dedicatie. Acum ceva vreme, niste minti luminate din Corporate America au descoperit un surogat extrem de ieftin, care functioneaza rezonabil de bine asupra maselor: posterele motivationale.
Se pare ca pentru anumite categorii de lucratori strategia a functionat pe deplin - ceea ce ne arata ca cei din Corporate America au fost mai eficienti in utilizarea lozincilor decat comunistii din Romania.
Iata insa ca la ceva vreme dupa ce acestea au impanzit birourile si peretii diversilor leader-wanna-be din companii precum Ford sau Wallmart, un intreprinzator cu simtul umorului a venit in replica, si a creat un set de postere "demotivatoare", folosind aceeasi tematica insa cu un twist.Tuesday, September 11, 2007
Cum sa faci un perpetuum mobile
Dispozitivul reprezinta o aplicatie practica la urmatoarele doua legi ale fizicii:
Sursa aici
- Legea lui Murphy: o felie de paine cu unt scapata/aruncata in aer va ateriza intotdeauna cu partea unsa pe covor
- Legea de conservare a pisicii: o pisica aruncata in aer va ateriza intotdeauna cu picioarele in jos
Sursa aiciMonday, September 03, 2007
Lectii video: Compozitie foto + Canon EOS 350/Rebel xt
Pentru pasionatii de fotografie, iata mai jos o serie de videoclipuri instructive. Desi proiectate in mod explicit pentru Canon 350D (cunoscut in SUA ca Rebel xt), ele prezinta informatie/tehnici ce se aplica in mare la toate camerele - digitale, ba chiar si cu film.
In particular, partea a 8-a reprezinta probabil cel mai rapid curs de compozitie foto pe care l-am vazut pana acum - extrem de recomandat celor care vor sa faca fotografii, insa n-au citit nimic despre compozitie.
In particular, partea a 8-a reprezinta probabil cel mai rapid curs de compozitie foto pe care l-am vazut pana acum - extrem de recomandat celor care vor sa faca fotografii, insa n-au citit nimic despre compozitie.
Partea 1, Partea a 2-a, Partea a 3-a, Partea a 4-a, Partea a 5-a, Partea a 6-a, Partea a 7-a, Partea a 8-a, Partea a 9-a, Partea a 10-a, Partea a 11-a, Partea a 12-a, Partea a 13-a, Partea a 14-a, Partea a 15-a, Partea a 16-a.
Labels: Foto
Thursday, August 16, 2007
Fotbal: Romania, campioana Microsoft
Din anumite puncte de vedere, campusul Microsoft poate fi privit ca un mini-oras (cu linii de transport in comun, cantine-restaurant, presa scrisa/audio-vizual, etc) sau chiar un mini-mapamond, in care mai toate natiunile sunt reprezentate - romanii, in particular sunt reprezentati aici cam in aceeasi proportie in care se regasesc in populatia globului.
Parte din acest mini-univers este si campionatul intern de fotbal (de fapt aici voiam sa ajung) - campionat pe care anul acesta l-au castigat "ai nostri" (echipa "Team Romania") cu 4-0.
Echipa "Team Romania" pe stadionul Quest Field (70,000 locuri),
inaintea meciului cu echipa MSSL (echipa reprezentativa Microsoft)
Parte din acest mini-univers este si campionatul intern de fotbal (de fapt aici voiam sa ajung) - campionat pe care anul acesta l-au castigat "ai nostri" (echipa "Team Romania") cu 4-0.
Echipa "Team Romania" pe stadionul Quest Field (70,000 locuri), inaintea meciului cu echipa MSSL (echipa reprezentativa Microsoft)
Friday, June 08, 2007
CoolStuff: Seadragon and PhotoSynth
Un demo cool, prezentand doua dintre tehnologiile Microsoft de ultima ora: PhotoSynth (pe care l-am mentionat in toamna), si Seadragon. Urmariti prezentarea din cadrul conferintei TED 2007 (Technology, Entertainment, Design)
Saturday, June 02, 2007
Siegfried si Goliath
Dupa ce anul trecut am vandut Jaguarul ce mi-a fost tovaras de drum timp de 5 ani, in lunile ce au urmat am fost in cautarea masinii ideale. Dupa zeci sute de ore de citit specificatii/review-uri si nenumarate test drive-uri, la inceputul lunii mai mi-am comandat un exemplar din noua serie 5 BMW - 550i M Sport.
In timp ce 550-ul meu calatoreste pe apele Atlanticului catre punctul de debarcare pe continentul american, nu mica mi-a fost surpriza sa citesc in Cotidianul un review candid (si indirect) facut seriei 5 BMW de catre domnul Gabriel Liiceanu.
BMW 550i M-Sport
Articolul m-a amuzat copios - pe un ton grav, insa folosind un stil usor sugubat, filosoful face elogiul lui Siegfried, BMW-ul 330xd al domniei sale, comparandu-l cu confratii mai mari din seria 5.
In opinia domniei sale, 330xd-ul este un tanar suplu, ce are are talie medie, are 78 de kilograme si nu are burta, ca fratii lui din Seria 5 - niste huidume de 90 de kile.
Cuprins de curiozitate, am comparat specificatiile lui Siegfried 330xd cu cele ale "huidumei" de 550i
Dincolo de micile inexactitati tehnice (scuzabile cand domnul Liiceanu scrie despre masini - un domeniu in care cunostintele de filosofie nu ii confera neaparat un competitive advantage), articolul este haios foc - o pata de culoare in creatia domniei sale.
Un singur pasaj din articol mi-a sunat putin straniu: "... seria 5 despre care, fie vorba intre noi, toata lumea stie ca sint masini de racheti si de recuperatori". Intr-un follow-up, Cristian Teodorescu numeste seria 5 o "masina a opulenţei afişate mitocăneşte".
Prin alte parti ale lumii, seria 5, alaturi de alte masini din aceeasi clasa, este oarecum caracteristica cetatenilor (onesti, platitori de impozite) din mid-upper class - medici, ingineri, finantisti de succes, si nu are nimic de a face cu mafia - sau cu opulenta.
Poate sa-mi confirme/infirme cineva imaginea seriei 5 in Romania? E cazul sa-mi vand masina, sau e ok doar sa spun in tara ca mi-am cumparat altceva - vreun ford la mana a doua?
In timp ce 550-ul meu calatoreste pe apele Atlanticului catre punctul de debarcare pe continentul american, nu mica mi-a fost surpriza sa citesc in Cotidianul un review candid (si indirect) facut seriei 5 BMW de catre domnul Gabriel Liiceanu.
BMW 550i M-SportArticolul m-a amuzat copios - pe un ton grav, insa folosind un stil usor sugubat, filosoful face elogiul lui Siegfried, BMW-ul 330xd al domniei sale, comparandu-l cu confratii mai mari din seria 5.
In opinia domniei sale, 330xd-ul este un tanar suplu, ce are are talie medie, are 78 de kilograme si nu are burta, ca fratii lui din Seria 5 - niste huidume de 90 de kile.
Cuprins de curiozitate, am comparat specificatiile lui Siegfried 330xd cu cele ale "huidumei" de 550i
- Diferenta in greutate dintre cele 2 masini este minora: 1,735Kg (550i) fata de 1710Kg (330xd).
- Diferenta de putere insa este semnificativa: 550i-ul dezvolta 360 cai putere, in timp ce 330xd impinge in cele 4 roti cu doar 230 de ponei.
- Avand aproximativ aceeasi greutate, diferenta de putere se traduce in diferenta de performante: daca 330xd-ul este sprinten, atingand 100km/h in 6,5 secunde, 550i-ul trece pe langa el fluierand, atingand aceeasi viteza in doar 5,3 secunde.
Dincolo de micile inexactitati tehnice (scuzabile cand domnul Liiceanu scrie despre masini - un domeniu in care cunostintele de filosofie nu ii confera neaparat un competitive advantage), articolul este haios foc - o pata de culoare in creatia domniei sale.
Un singur pasaj din articol mi-a sunat putin straniu: "... seria 5 despre care, fie vorba intre noi, toata lumea stie ca sint masini de racheti si de recuperatori". Intr-un follow-up, Cristian Teodorescu numeste seria 5 o "masina a opulenţei afişate mitocăneşte".
Prin alte parti ale lumii, seria 5, alaturi de alte masini din aceeasi clasa, este oarecum caracteristica cetatenilor (onesti, platitori de impozite) din mid-upper class - medici, ingineri, finantisti de succes, si nu are nimic de a face cu mafia - sau cu opulenta.
Poate sa-mi confirme/infirme cineva imaginea seriei 5 in Romania? E cazul sa-mi vand masina, sau e ok doar sa spun in tara ca mi-am cumparat altceva - vreun ford la mana a doua?
Wednesday, May 02, 2007
Ioan Mihesan: Ocolul pamantului in scaun cu rotile
Zilele trecute am avut ocazia sa cunosc un om de o vointa rar intalnita: Ioan Mihesan – clujeanul care, avand ambele picioare amputate, face ocolul lumii intr-un scaun cu rotile spre a obtine resurse financiare cu care sa-si creasca cei doi copii.
Plecat din Romania din 2004, Ioan Mihesan a ajuns in Seattle dupa ce a traversat peste 60 de tari din Europa, Africa, America de Sud si America de Nord. In timp ce minuscula sa pensie de handicapat o ajuta pe sotia sa ramasa in Romania sa le creasca pe cele doua fete, Mihesan isi finanteaza calatoria muncind - cand poate, unde poate - fiind uneori ajutat cu sume modeste si de catre conationalii pe care ii intalneste in tarile pe care le strabate.
Scopul sau este ca, o data revenit acasa, sa scrie o carte despre conditia persoanelor cu handicap – in Romania si in alte tari din lume. Ioan Mihesan are un “jurnal de bord” semnat de consulatele din Europa si America (Sud/Nord), precum si o colectie impresionanta de filme si fotografii. Un coleg de la Microsoft transcrie in format electronic cartea la care lucreaza.
Ioan Mihesan - Seattle, Aprilie 2007
Discutia cu Mihesan este fascinanta - desi aflat intr-o situatie care pe multi altii i-ar fi doborat, clujeanul radiaza vitalitate prin toti porii . Iar peripetiile prin care a trecut in anii de cand a plecat de acasa depasesc orice imaginatie. Timp de peste ani Mihesan a dormit in parcari, jungle si savane, a inotat alaturi de crocodili, a fost jefuit (de catre conationali) in Roma, a muncit ca pietrar, geamgiu, tamplar, si a fost primit de catre diplomati din numeroase tari.
Pentru a-si incheia calatoria, Mihesan mai are de traversat Canada, Australia si Asia.
Plecat din Romania din 2004, Ioan Mihesan a ajuns in Seattle dupa ce a traversat peste 60 de tari din Europa, Africa, America de Sud si America de Nord. In timp ce minuscula sa pensie de handicapat o ajuta pe sotia sa ramasa in Romania sa le creasca pe cele doua fete, Mihesan isi finanteaza calatoria muncind - cand poate, unde poate - fiind uneori ajutat cu sume modeste si de catre conationalii pe care ii intalneste in tarile pe care le strabate.
Scopul sau este ca, o data revenit acasa, sa scrie o carte despre conditia persoanelor cu handicap – in Romania si in alte tari din lume. Ioan Mihesan are un “jurnal de bord” semnat de consulatele din Europa si America (Sud/Nord), precum si o colectie impresionanta de filme si fotografii. Un coleg de la Microsoft transcrie in format electronic cartea la care lucreaza.
Ioan Mihesan - Seattle, Aprilie 2007Discutia cu Mihesan este fascinanta - desi aflat intr-o situatie care pe multi altii i-ar fi doborat, clujeanul radiaza vitalitate prin toti porii . Iar peripetiile prin care a trecut in anii de cand a plecat de acasa depasesc orice imaginatie. Timp de peste ani Mihesan a dormit in parcari, jungle si savane, a inotat alaturi de crocodili, a fost jefuit (de catre conationali) in Roma, a muncit ca pietrar, geamgiu, tamplar, si a fost primit de catre diplomati din numeroase tari.
Pentru a-si incheia calatoria, Mihesan mai are de traversat Canada, Australia si Asia.
Monday, April 23, 2007
I'm back, up and running
Dupa 4 saptamani de concediu de paternitate (da, avem si asa ceva pe aici), am revenit astazi la serviciu. Pe parcursul acestor saptamani m-am mentinut, in general, departe de email/bloguri -inclusiv de cel propriu .
Efectul debransarii de lumea online s-a vazut in bilantul primei zile de serviciu: peste 3,000 emailuri si cam tot atatea posturi in feedurile pe care le urmaresc cu oarece regularitate. Dincolo de o anumita redundanta existenta in mesajele/posturile care ma asteptau in inbox, mi s-a parut impresionanta cantitatea de informatie pe care ne-am obisnuit sa o prelucram - de la informatie "de nisa" (ajungem sa stim din ce in ce mai multe despre un domeniu din ce in ce mai ingust, pana cand devenim practic experti in nimic) pana la informatie practic nerelevanta pentru existenta noastra cotidiana (fie ca e vorba despre Paris Hilton, Andrea Marin, sau un accident aviatic minor in Madagascar).
Detasarea, chiar si partiala, de (a)fluxul de informatie mondena mi-a permis sa petrec mai mult timp alaturi de familie - atat fizic, cat si, mai ales spiritual. A fost o luna in care am urmarit intens evolutia unei vieti, incepand literalmente de la nastere (mi-a fost permis accesul in blocul operator unde a avut loc cezariana), si pana la "mareata" varsta de 4 saptamani. Transformarile care au loc in primele saptamani de viata (mai exact, acele transformari care pot fi percepute de catre un afon in ale medicinei) mi se par fascinante. Voi scrie mai detaliat pe aceasta intr-un post viitor - pana atunci, iata o fotografie pe care am facut-o saptamana trecuta:
Robert Koller, la 3 saptamani
Efectul debransarii de lumea online s-a vazut in bilantul primei zile de serviciu: peste 3,000 emailuri si cam tot atatea posturi in feedurile pe care le urmaresc cu oarece regularitate. Dincolo de o anumita redundanta existenta in mesajele/posturile care ma asteptau in inbox, mi s-a parut impresionanta cantitatea de informatie pe care ne-am obisnuit sa o prelucram - de la informatie "de nisa" (ajungem sa stim din ce in ce mai multe despre un domeniu din ce in ce mai ingust, pana cand devenim practic experti in nimic) pana la informatie practic nerelevanta pentru existenta noastra cotidiana (fie ca e vorba despre Paris Hilton, Andrea Marin, sau un accident aviatic minor in Madagascar).
Detasarea, chiar si partiala, de (a)fluxul de informatie mondena mi-a permis sa petrec mai mult timp alaturi de familie - atat fizic, cat si, mai ales spiritual. A fost o luna in care am urmarit intens evolutia unei vieti, incepand literalmente de la nastere (mi-a fost permis accesul in blocul operator unde a avut loc cezariana), si pana la "mareata" varsta de 4 saptamani. Transformarile care au loc in primele saptamani de viata (mai exact, acele transformari care pot fi percepute de catre un afon in ale medicinei) mi se par fascinante. Voi scrie mai detaliat pe aceasta intr-un post viitor - pana atunci, iata o fotografie pe care am facut-o saptamana trecuta:
Robert Koller, la 3 saptamaniSaturday, April 14, 2007
Sapte. Trei Zeci si Sapte
Text to come soon
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulMonday, March 26, 2007
Announcing Robert Koller
Cel mai recent "proiect" al familiei Koller a prins viata astazi la 18:08 ora locala.
Se numeste Robert Daniel Koller, are 3.25Kg, si e cel mai simpatic bebe pe care l-a vazut Seattle pana acum :-) Iata mai jos primele fotografii:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Se numeste Robert Daniel Koller, are 3.25Kg, si e cel mai simpatic bebe pe care l-a vazut Seattle pana acum :-) Iata mai jos primele fotografii:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulMonday, January 29, 2007
Români la Microsoft
Nu, nu mi-a fost clonat blogul - si nici nu este vorba de un nou blog colectiv, ci despre un articol din Ziarul Financiar de astazi, semnat de Victor Kapra. Articolul a fost extrem de bine receptionat de comunitatea de aici, comunitate ai caror membri nu o data s-au declarat nemultumitide modul in care a fost reprezentata in mass-media.
In caz ca dupa ce cititi articolul lui Victor vi se face pofta sa veniti sa lucrati aici, va reamintesc ca Microsoft angajeaza pentru urmatoarele pozitii in Redmond: Software Design Engineers in Test, si Software Design Engineers. Anuntul complet, precum si job descriptions se gasesc aici. Daca aveti calificarile necesare (fluenta in C/C++/C#, creativitate, capacitate de adaptare la probleme noi) si doriti sa va incercati fortele in cea mai mare companie de soft din lume, trimiteti-mi un CV pe adresa eduardk at microsoft.com, sau la adresa din anunt.
Click pe imagine pentru a vedea articolul din ZF.
In Imagine, de la stanga spre dreapta: Ionut Ciprian Gradinaru, Stefan Negritoiu, Mitica Manu, Catalin Siicu, Elena Margineanu, Cristian Salvan, Mihai Blasiu, Onti Vals, Cezar Ungurenasu, Vlad Ulea, Radu Simionescu, Biatrice Ambrosa, Marcel Lugosan, Catalin Olteanu, Angelo Vals, Eliza Sipos, Cristian Levcovici, Marius Constantin, Razvan Popov, Monica McAmis, Alex Savescu, Danut Moraru, Petru Cociorva, Florian Barca, Irina Salvan, Stanca Hamza, Catalin Sipos, Andrei Aron, Adrian Hamza, Ileana Koller, Eduard Koller, Gigel Avram, Marius Grigore
In caz ca dupa ce cititi articolul lui Victor vi se face pofta sa veniti sa lucrati aici, va reamintesc ca Microsoft angajeaza pentru urmatoarele pozitii in Redmond: Software Design Engineers in Test, si Software Design Engineers. Anuntul complet, precum si job descriptions se gasesc aici. Daca aveti calificarile necesare (fluenta in C/C++/C#, creativitate, capacitate de adaptare la probleme noi) si doriti sa va incercati fortele in cea mai mare companie de soft din lume, trimiteti-mi un CV pe adresa eduardk at microsoft.com, sau la adresa din anunt.
Click pe imagine pentru a vedea articolul din ZF.In Imagine, de la stanga spre dreapta: Ionut Ciprian Gradinaru, Stefan Negritoiu, Mitica Manu, Catalin Siicu, Elena Margineanu, Cristian Salvan, Mihai Blasiu, Onti Vals, Cezar Ungurenasu, Vlad Ulea, Radu Simionescu, Biatrice Ambrosa, Marcel Lugosan, Catalin Olteanu, Angelo Vals, Eliza Sipos, Cristian Levcovici, Marius Constantin, Razvan Popov, Monica McAmis, Alex Savescu, Danut Moraru, Petru Cociorva, Florian Barca, Irina Salvan, Stanca Hamza, Catalin Sipos, Andrei Aron, Adrian Hamza, Ileana Koller, Eduard Koller, Gigel Avram, Marius Grigore
Thursday, January 11, 2007
[Foto] Zapada la Microsoft 2007 (part 2)
Wednesday, January 10, 2007
[Foto] Zapada la Microsoft - editia 2007
In zona Seattle ninge cam o zi pe an. In unii ani ninsoarea tine doar o ora la pranz, in altii poate ninge pentru cateva ore bune (caz in care zapada se si asterne - cale de cativa centimetri). Astazi tocmai a cazut zapada pentru sezonul estival 2006-2007. Cum nu puteam rata momentul, am luat camera si am facut cateva fotografii pe langa campus.
In campusul Microsoft, angajatii prefera sa ignore zapada. Se poarta de ca si cum nu ar exista. Poti vedea pe strada programatori mergand prin ninsoare in pantaloni scurti, ba chiar si in slapi.
Ingnora zapada si cand conduc masinile - ceea ce duce la accidente, blocaje rutiere ce tin ore intregi, precum si masini abandonate in strada. Uneori te intrebi daca o data cu temperatura scade si IQ-ul participantilor la trafic. Poti vedea de toate, de la soferi ce incearca sa iasa din derapaj apasant acceleratia la maxim si pana la masini cu tractiune pe spate si lanturi antiderapante doar la rotile din fata.
Este interesant de observat insa ordinea care domneste pana si in astfel de momente. Pe autostrada era o coada de kilometri intregi, in care se mergea bara la bara (mai exact, mai mult se statea). Cu toate acestea, nimeni nu incerca sa "se bage", desi ar fi avut loc, intrucat benzile sunt foarte late. Oare pe cand vom vedea un astfel de trafic si in Bucuresti?
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
In campusul Microsoft, angajatii prefera sa ignore zapada. Se poarta de ca si cum nu ar exista. Poti vedea pe strada programatori mergand prin ninsoare in pantaloni scurti, ba chiar si in slapi.
Ingnora zapada si cand conduc masinile - ceea ce duce la accidente, blocaje rutiere ce tin ore intregi, precum si masini abandonate in strada. Uneori te intrebi daca o data cu temperatura scade si IQ-ul participantilor la trafic. Poti vedea de toate, de la soferi ce incearca sa iasa din derapaj apasant acceleratia la maxim si pana la masini cu tractiune pe spate si lanturi antiderapante doar la rotile din fata.
Este interesant de observat insa ordinea care domneste pana si in astfel de momente. Pe autostrada era o coada de kilometri intregi, in care se mergea bara la bara (mai exact, mai mult se statea). Cu toate acestea, nimeni nu incerca sa "se bage", desi ar fi avut loc, intrucat benzile sunt foarte late. Oare pe cand vom vedea un astfel de trafic si in Bucuresti?
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulWednesday, December 27, 2006
[Personal] De Craciun
Ideea initiala a acestui blog era sa fie un mijloc de comunicare - mai mult sau mai putin unidirectionala - cu rudele si prietenii ramasi in tara. Drept care primele posturi erau, aproape in exclusivitate, link-uri la albume foto - nu fotografii artistice, ci snapshot-uri din categoria "yoshi" (io si oceanul, io si muntele, io si Disneyland, etc)
Intre timp, prietenii au mentionat blogul la alti prieteni, care l-au mentionat la altii, numarul de cititori a crescut, ajungand acum la 4 cifre, iar eu m-am trezit scriind mult mai mult pentru noua mea audienta decat pentru cea initiala.
Iata insa ca reiau sirul posturilor/foto pentru cei dragi ramasi acasa, pe care le marchez cu [Personal]. Astfel, daca nu va intereseaza fotografii (nu in primul rand artistice) cu Koller & co, puteti sari usor peste aceste posturi.
Din aceasta categorie, iata cateva fotografii facute in timpul weekendului prelungit de Craciun (weekend in care am petrecut, pe rand, cand la noi, cand la prieteni)
Intre timp, prietenii au mentionat blogul la alti prieteni, care l-au mentionat la altii, numarul de cititori a crescut, ajungand acum la 4 cifre, iar eu m-am trezit scriind mult mai mult pentru noua mea audienta decat pentru cea initiala.
Iata insa ca reiau sirul posturilor/foto pentru cei dragi ramasi acasa, pe care le marchez cu [Personal]. Astfel, daca nu va intereseaza fotografii (nu in primul rand artistice) cu Koller & co, puteti sari usor peste aceste posturi.
Din aceasta categorie, iata cateva fotografii facute in timpul weekendului prelungit de Craciun (weekend in care am petrecut, pe rand, cand la noi, cand la prieteni)
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Majoritatea facute la Irinel si Bogdan Crivat, cateva la noi acasa. Mai apar in fotografii: Flavia si Alin Constantin, Alina si Dan Voicu.
Thursday, December 14, 2006
[Foto] Mexic: Marea Caraibelor
Iata un prim album cu fotografii din vacanta petrecuta in Cancun la sfarsitul lui Noiembrie.
Chiar daca imaginile nu reusesc sa redea cu fidelitate culoarea incredibila a marii, nici temperatura (in jur de 30 Celsius), insa au surprins dintre valurile ce depaseau uneor 2 metri chiar in apropierea malului.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Cladirile avariate care apar in cateva imagini sunt vile distruse de uraganul Wilma care a lovit riviera mexicana in 2005.
Chiar daca imaginile nu reusesc sa redea cu fidelitate culoarea incredibila a marii, nici temperatura (in jur de 30 Celsius), insa au surprins dintre valurile ce depaseau uneor 2 metri chiar in apropierea malului.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulCladirile avariate care apar in cateva imagini sunt vile distruse de uraganul Wilma care a lovit riviera mexicana in 2005.
Monday, December 04, 2006
Pana peste cap in Marea Caraibelor
Mai exact, la peste 12 metri adancime, de-a lungul barierei de corali.
Dupa o saptamana de plaja pe litoralul mexican al Marii Caraibelor, am decis sa ne incheiem vacanta explorand si dedesubturile marii, de-a lungul barierei de corali. Impreuna cu Alin Constantin am localizat in Playa del Carmen un centru de scufundari - Scuba Playa, care pentru o suma modica ne-a inzestrat cu echipamentul necesar, transport in larg, precum si un ghid/scafandru profesionist excelent.
Experienta a fost unica - la peste 12 metri adancime, coralii inconjurati de apa luminoasa de un turcoaz incredibil, crea o lume de basm. Spre deosebire de alte mari, vizibilitatea aici este la fel de buna ca si la suprafata apei, iar temperatura la fel de calda.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Pestii extrem de viu colorati, descinsi parca dintr-un acvariu, inotand nestingheriti in jurul creaturilor curioase care scoteau bule de aer pe gura (adica noi). Cand a trebuit sa iesim la suprafata din cauza de tuburi de oxigen consumate, parca inca nu ne-am fi dat dusi.
Este greu de descris - in cuvinte sau imagini - experienta din adancuri. Atasez totusi cateva fotografii pe care le-am facut impreuna cu Alin (sorry pentru calitatea slaba a imaginilor, singurele camere pe care le-am putut lua sub apa au fost niste plastice de unica folosinta)
Dupa o saptamana de plaja pe litoralul mexican al Marii Caraibelor, am decis sa ne incheiem vacanta explorand si dedesubturile marii, de-a lungul barierei de corali. Impreuna cu Alin Constantin am localizat in Playa del Carmen un centru de scufundari - Scuba Playa, care pentru o suma modica ne-a inzestrat cu echipamentul necesar, transport in larg, precum si un ghid/scafandru profesionist excelent.
Experienta a fost unica - la peste 12 metri adancime, coralii inconjurati de apa luminoasa de un turcoaz incredibil, crea o lume de basm. Spre deosebire de alte mari, vizibilitatea aici este la fel de buna ca si la suprafata apei, iar temperatura la fel de calda.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulPestii extrem de viu colorati, descinsi parca dintr-un acvariu, inotand nestingheriti in jurul creaturilor curioase care scoteau bule de aer pe gura (adica noi). Cand a trebuit sa iesim la suprafata din cauza de tuburi de oxigen consumate, parca inca nu ne-am fi dat dusi.
Este greu de descris - in cuvinte sau imagini - experienta din adancuri. Atasez totusi cateva fotografii pe care le-am facut impreuna cu Alin (sorry pentru calitatea slaba a imaginilor, singurele camere pe care le-am putut lua sub apa au fost niste plastice de unica folosinta)
Thursday, November 02, 2006
Imagini de toamna
Pana sa inceapa festivalul ploilor, in Seattle am avut parte, ca in mai fiecare an, de o toamna superba, cu un colorit de poveste. Iata cateva exemple.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
O parte din fotografii au fost facute in fata casei, iar cele mai multe in Seattle Arboretum - un parc micut, insa cochet, cu o sumedenie de copaci ce tocmai isi imbracasera vestmintele multicolore.
Voteaza o fotografie cu Robert facuta in aceasta toamna, prin click aici.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulO parte din fotografii au fost facute in fata casei, iar cele mai multe in Seattle Arboretum - un parc micut, insa cochet, cu o sumedenie de copaci ce tocmai isi imbracasera vestmintele multicolore.
Voteaza o fotografie cu Robert facuta in aceasta toamna, prin click aici.
Labels: Foto
Thursday, September 28, 2006
Water on Mars: the evidence
Photographing water on Mars, without a NASA budget...
Here, the same scene photographed during the day.
Here, the same scene photographed during the day.
Labels: Foto
Friday, September 22, 2006
Ghicitoare: Doua Surori
Cele doua surori din albumul de mai jos se numesc Smaranda si respectiv Suzana. Acum 10 ani, una din surori s-a mutat definitiv in Seattle, iar cealalta s-a stabilit in Iasi. Iata si ghicitorile:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
- Care din surori locuieste in Seattle, si care in Iasi?
- Bonus points daca ghiciti si care e Smaranda, respectiv Suzana.
- Jackpot-ul il luati doar daca spuneti si ce profesie are fiecare (extra bonus pentru orice alte detalii - stare civila, copii, etc :-)
Fotografiile au fost realizate in Seattle, cu o saptamana in urma.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulFriday, September 08, 2006
Oh, Canada!
Tocmai ma pregateam sa postez imaginile de la ultima noastra excursie in Canada, cand am aflat despre incompetenta canadienilor (si canadienelor) intr-ale apararii anti-tero. Incidentul depaseste limitele imaginatiei, aratand ca nu trebuie niciodata subestimata puterea imbecilitatii celor pusi sa vegheze la linistea maselor: Un avion intreg a fost adus la sol si toti pasagerii anchetati timp de mai multe ore din cauza unui iPod scapat in buda (detalii aici, raportul politiei aici. Via Deea)
Revenind la mini-excursia noastra, intrucat eram 6 si vroiam sa mergem cu o singura masina, am decis sa inchiriem un vehicul in care sa incapem toti+bagaje. Din cauza unei incurcaturi la agentie, in loc de un minivan mediu ne-am trezit cu un monstru de Chevy Suburban, care e doar un pic mai mic decat un autobuz - cand am urcat prima data in el imi venea sa ma uit dupa capsatorul de bilete.
Destinatia vacantei noastre a fost Victoria, BC - un oras situat de partea cealalta a granitei cu Canada, la cateva ore de condus de Seattle (+traversat cu bacul/vazut balene).
Ajunsi acolo, am reusit sa ne organizam timpul rezonabil de eficient, incat in doua zile am vizitat Butchart Gardens, Muzeul Figurilor de Ceara, Muzeul Miniaturilor, Palatul Parlamentului, precum si cea mai mare parte din centrul orasului.
Interesant este ca desi la distanta foarte mica de granita cu SUA, in Victoria (ca si in Vancouver) se simte un puternic "curent" european - de la modul cum se imbraca lumea pe strada, si pana la atmosfera din magazine, cochetaria micilor cafenele, sau Coca Cola "europeana" (asemanatoare cu cea din Romania, si extrem de diferita de cea de aici, care e mult mai dulce).
Imaginea de mai jos e un link catre albumul continand fotografii pe care le-am facut in cele doua zile in Victoria - enjoy!
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Revenind la mini-excursia noastra, intrucat eram 6 si vroiam sa mergem cu o singura masina, am decis sa inchiriem un vehicul in care sa incapem toti+bagaje. Din cauza unei incurcaturi la agentie, in loc de un minivan mediu ne-am trezit cu un monstru de Chevy Suburban, care e doar un pic mai mic decat un autobuz - cand am urcat prima data in el imi venea sa ma uit dupa capsatorul de bilete.
Destinatia vacantei noastre a fost Victoria, BC - un oras situat de partea cealalta a granitei cu Canada, la cateva ore de condus de Seattle (+traversat cu bacul/vazut balene).
Ajunsi acolo, am reusit sa ne organizam timpul rezonabil de eficient, incat in doua zile am vizitat Butchart Gardens, Muzeul Figurilor de Ceara, Muzeul Miniaturilor, Palatul Parlamentului, precum si cea mai mare parte din centrul orasului.
Interesant este ca desi la distanta foarte mica de granita cu SUA, in Victoria (ca si in Vancouver) se simte un puternic "curent" european - de la modul cum se imbraca lumea pe strada, si pana la atmosfera din magazine, cochetaria micilor cafenele, sau Coca Cola "europeana" (asemanatoare cu cea din Romania, si extrem de diferita de cea de aici, care e mult mai dulce).
Imaginea de mai jos e un link catre albumul continand fotografii pe care le-am facut in cele doua zile in Victoria - enjoy!
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulMonday, September 04, 2006
Biserica pe plaja
La scurt timp dupa ce a descoperit plaja, omul modern a inceput sa o utilizeze ca mediu ambient pentru fel de fel de activitati: oamenii mananca pe plaja, beau pe plaja, dorm pe plaja, fac sex pe plaja, canta pe plaja, fac sport pe plaja, fac chiar si plaja pe plaja.
Ceva parca lipsea din peisaj: slujba de duminica pe plaja.
Iata insa ca o biserica din San Diego, pusa in situatia de a-si pierde enoriasii in zilele cu vreme buna, a gasit solutia salvatoare: biserica ambulanta pe plaja. Aici, in pauzele dintre sedintele de bronzat, credinciosii pot asculta o predica sau sorbi o inghititura de aghiazma la umbra.
Iata mai jos o fotografie facuta ieri la Pacific Beach in San Diego (dupa cum vedeti, se pot face si poze pe plaja - iata inca o activitate de facut pe plaja) de catre Dodo - in timp ce eu fructificam soarele amiezei utilizand coasta pacificului in spiritul scopului sau initial, bronzandu-ma pe o plaja alaturata, la Mission Beach.
Foto: Eugen Daroczy
Ceva parca lipsea din peisaj: slujba de duminica pe plaja.
Iata insa ca o biserica din San Diego, pusa in situatia de a-si pierde enoriasii in zilele cu vreme buna, a gasit solutia salvatoare: biserica ambulanta pe plaja. Aici, in pauzele dintre sedintele de bronzat, credinciosii pot asculta o predica sau sorbi o inghititura de aghiazma la umbra.
Iata mai jos o fotografie facuta ieri la Pacific Beach in San Diego (dupa cum vedeti, se pot face si poze pe plaja - iata inca o activitate de facut pe plaja) de catre Dodo - in timp ce eu fructificam soarele amiezei utilizand coasta pacificului in spiritul scopului sau initial, bronzandu-ma pe o plaja alaturata, la Mission Beach.
Foto: Eugen DaroczyFriday, September 01, 2006
[personal] Ileana, la 32
Cum in ultima vreme am petrecut weekendurile participand la diferite event-uri, fotografiile de la susnumitele evenimente s-au strans pe server, asteptand sa fie sortate si publicate. Prin urmare, in zilele urmatoare voi posta albume de fotografii realizate in ultimele 6 saptamani.
Pentru inceput, iata un album de la petrecerea organizata de ziua Ilenei, la sfarsitul lui iulie:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Pentru inceput, iata un album de la petrecerea organizata de ziua Ilenei, la sfarsitul lui iulie:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulWednesday, August 30, 2006
Anna-Maria
O cheama Anna Maria, si e simpatica. Numele de familie il are romanesc, insa mentioneaza de la inceput ca se exprima mult mai usor in engleza decat in romana. Avea nevoie de niste fotografii pentru portofoliul personal, drept care am facut o sedinta foto pe malul lacului Washington.
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Am avut un sentiment straniu... pentru a doua oara mi se intampla sa vorbesc cu un român care se simtea mai in largul sau sa vorbeasca in engleza decat in româna. Si mi-am adus aminte de multitudinea de români care acum vorbesc româna cu accent - de la mecanici auto plecati din tara inainte de revolutie, si pana la Andrei Codrescu.
Apoi am facut o paralela cu românii din România care scriu pe bloguri in engleza: Andressa, Cheezy Cheeky, Felipov, the Tudor...
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulAm avut un sentiment straniu... pentru a doua oara mi se intampla sa vorbesc cu un român care se simtea mai in largul sau sa vorbeasca in engleza decat in româna. Si mi-am adus aminte de multitudinea de români care acum vorbesc româna cu accent - de la mecanici auto plecati din tara inainte de revolutie, si pana la Andrei Codrescu.
Apoi am facut o paralela cu românii din România care scriu pe bloguri in engleza: Andressa, Cheezy Cheeky, Felipov, the Tudor...
Labels: Foto
Sunday, August 20, 2006
Festivalul Canepii: Seattle Hempfest 2006
Canepa(rom) / hemp(eng) / cannabis sativa (lat) - cunoscuta si sub denumiri precum: marijuana, cannabis, giggle weed, etc. Definitia pe care o invatasem in scoala suna cam asa: plantă erbacee anuală, cu tulpina dreaptă şi cu frunzele dinţate, care se cultivă pentru fibrele textile. Textile sau nu, fibrele plapandei plante starnesc controverse pe teritoriul american de aproape jumatate de secol.
Inclus de catre autoritati in categoria stupefiantelor usoare, cannabisul a devenit extrem de popular prin anii '60, perioada de adanci transformari socio-culturale in mediile universitare americane si nu numai. Coincidenta sau nu, exact in perioada flower-power pentru cativa ani nu a existat nici o lege impotriva consumului de cannabis. Cativa ani mai tarziu, la initiativa lui Nixon, cannabisul a fost declarat ilegal. Prea tarziu insa, intrucat deja milioane de americani fumau cannabis. Membri ai unor grupuri pop celebre precum Beattles si Rolling Stones, care militau activ pentru legiferarea cannabisului, au fost arestati pentru consum ce marijuana, iar marsurile de protest s-au tinut lant. Zeci de ani mai tarziu, activistii din San Francisco au reusit sa treaca prin parlament initiativa de legiferare (in California) a marijuanei in scopuri medicale. Initiativa nu este inca finalizata, iar majoritatea celorlalte state inca se opun legalizarii marijuanei.
Evident, o data cu interzicerea cannabisului au aparut si protestele impotriva interzicerii canabisului. Initiate in San Francisco sub forma unor manifestari izolate in anii '60, protestele s-au cristalizat la inceputul lui '90, cand in Seattle a avut loc primul festival anual al simpatizantilor marijuanei. De atunci, in fiecare an Seattle gazduieste HempFest, festival ce atrage in fiecare an cateva sute de mii de participanti.
Anul acesta, festivalul a avut loc in weekendul ce tocmai s-a incheiat. Am ajuns ieri pe acolo - zona pier69 din Seattle devenise un mini-orasel, extrem de aglomerat. Vizitatorii - extrem de diversi - de la homelesi si pana la domni respectabili, la 60-70 de ani. Cele mai multe tarabe vindeau pipe de sticla pentru fumat canabis, la unele se vindeau tricouri, foarte multe imparteau materiale informative.
De remarcat ca nicaieri nu se vindea marijuana. De asemenea, organizatorii au interzis strict consumul de marijuana in perimetrul festivalului, pentru a nu da motiv autoritatilor sa interzica festivalul. (festivalul in sine este considerat o forma de libera exprimare, si nu poate fi interzis decat daca in cadrul sau au loc actiuni ilegale - cum ar fi consumul de cannabis)
Iata si cateva fotografii pe care le-am facut in scurtul meu periplu prin hempfest 2006:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Inclus de catre autoritati in categoria stupefiantelor usoare, cannabisul a devenit extrem de popular prin anii '60, perioada de adanci transformari socio-culturale in mediile universitare americane si nu numai. Coincidenta sau nu, exact in perioada flower-power pentru cativa ani nu a existat nici o lege impotriva consumului de cannabis. Cativa ani mai tarziu, la initiativa lui Nixon, cannabisul a fost declarat ilegal. Prea tarziu insa, intrucat deja milioane de americani fumau cannabis. Membri ai unor grupuri pop celebre precum Beattles si Rolling Stones, care militau activ pentru legiferarea cannabisului, au fost arestati pentru consum ce marijuana, iar marsurile de protest s-au tinut lant. Zeci de ani mai tarziu, activistii din San Francisco au reusit sa treaca prin parlament initiativa de legiferare (in California) a marijuanei in scopuri medicale. Initiativa nu este inca finalizata, iar majoritatea celorlalte state inca se opun legalizarii marijuanei.
Evident, o data cu interzicerea cannabisului au aparut si protestele impotriva interzicerii canabisului. Initiate in San Francisco sub forma unor manifestari izolate in anii '60, protestele s-au cristalizat la inceputul lui '90, cand in Seattle a avut loc primul festival anual al simpatizantilor marijuanei. De atunci, in fiecare an Seattle gazduieste HempFest, festival ce atrage in fiecare an cateva sute de mii de participanti.
Anul acesta, festivalul a avut loc in weekendul ce tocmai s-a incheiat. Am ajuns ieri pe acolo - zona pier69 din Seattle devenise un mini-orasel, extrem de aglomerat. Vizitatorii - extrem de diversi - de la homelesi si pana la domni respectabili, la 60-70 de ani. Cele mai multe tarabe vindeau pipe de sticla pentru fumat canabis, la unele se vindeau tricouri, foarte multe imparteau materiale informative.
De remarcat ca nicaieri nu se vindea marijuana. De asemenea, organizatorii au interzis strict consumul de marijuana in perimetrul festivalului, pentru a nu da motiv autoritatilor sa interzica festivalul. (festivalul in sine este considerat o forma de libera exprimare, si nu poate fi interzis decat daca in cadrul sau au loc actiuni ilegale - cum ar fi consumul de cannabis)
Iata si cateva fotografii pe care le-am facut in scurtul meu periplu prin hempfest 2006:
Click pe imagine pentru a vedea intreg albumulSaturday, August 12, 2006
Nuduri la Soare
Am avut noroc de o initiere timpurie in artele vizuale. In clasa I, cand in mod traditional orele de desen erau predate de invatatoarea care de cele mai multe ori nu avea nici pasiune si nici chemare pentru arta, am avut norocul sa fac desenul cu un profesor extraordinar - Gheorghe Mocanu, care cu multa rabdare si pasiune a imbracat teoria cromatica intr-o poveste - Calatorie in tara lui Cromo Imparat. Notiunile elementare de cromatica - culori de baza, culori complementare erau explicate de catre profesorul Mocanu intr-un mod unic, care ne captiva total.
Ani si ani mai tarziu, luand fotografia ca hobby, am descoperit modalitati de a prezenta fundamentele compozitiei cromatice folosind subiecte care atrag nu doar baietii de 6 ani, ci si pe cei de 16, 26, 35 sau 106. Ok, suficient cu introducerea -iata cateva imagini dintr-o sesiune foto pe care am tinut-o in Seattle acum cateva saptamani.
Click pe imagine pentru restul albumului. Model: Autumn Fire
Ani si ani mai tarziu, luand fotografia ca hobby, am descoperit modalitati de a prezenta fundamentele compozitiei cromatice folosind subiecte care atrag nu doar baietii de 6 ani, ci si pe cei de 16, 26, 35 sau 106. Ok, suficient cu introducerea -iata cateva imagini dintr-o sesiune foto pe care am tinut-o in Seattle acum cateva saptamani.
Click pe imagine pentru restul albumului. Model: Autumn Fire Labels: Foto
Saturday, July 15, 2006
De la software, la capace de canalizare
Daca s-ar face un top al popularitatii intrebarilor date la interviurile (de angajare la) Microsoft, probabil ca pe primul loc s-ar afla cea legata de legitimitatea formei circulare a capacelor de canalizare. O cautare pe internet dupa celebra intrebare "Why Are Manhole Covers Round?" si Microsoft resulta in peste 10,000 de pagini pe aceasta tema.
Mergand intr-o zi pe trotuar prin Manhattan, ochii mi-au picat pe un capac de canalizare, pe care (pe langa initialele New York City) am citi cu nesat "Made in India". Starnit de curiozitate, am aruncat o privire mai atenta la toate capacele pe care le-am intalnit din acel moment: aproape toate sunt facute in India.
Avand in vedere numarul mare de indieni care lucreaza la Microsoft (ca veni vorba, contrar zvonurilor care au circulat la un moment dat prin Bucuresti, romanii nu sunt cei mai numerosi aici in Redmond), precum si succesul firmelor de soft din India, se nasc astfel intrebari firesti, precum:
Mergand intr-o zi pe trotuar prin Manhattan, ochii mi-au picat pe un capac de canalizare, pe care (pe langa initialele New York City) am citi cu nesat "Made in India". Starnit de curiozitate, am aruncat o privire mai atenta la toate capacele pe care le-am intalnit din acel moment: aproape toate sunt facute in India.
Avand in vedere numarul mare de indieni care lucreaza la Microsoft (ca veni vorba, contrar zvonurilor care au circulat la un moment dat prin Bucuresti, romanii nu sunt cei mai numerosi aici in Redmond), precum si succesul firmelor de soft din India, se nasc astfel intrebari firesti, precum:
- care este legatura (pentru cei cu doctorate in statistica: cauzalitate? corelatie?) intre numarul mare de programatori indieni care lucreaza in SUA si numarul mare de capace de canalizare importate din India in SUA
- cat de ieftin pot exporta indienii capacele, incat sa fie rentabil transportul acestora in state?
- ce poate face Romania pentru a ajunge pe primul loc in lume ca numar de programatori de elita? (sau macar pe primul loc la exportul de capace de canalizare)
Fotografie facuta in New York City in 2004.
Click aici pentru vedea alte fotografii din New York City.
Wednesday, July 12, 2006
[personal] Beatrice, la 32 de ani
Fiind vara, petrecerile pe aici se tin lant. La cateva zile dupa ce am celebrat, impreuna cu intreaga America, aniversarea nasterii lui Victor Babes, sambata am dat curs invitatiei lui Nelu si Beatrice Oltean de a sarbatori 32 de ani de la nasterea Beatricei. Pentru fotografiile de la eveniment, click pe portretul de mai jos.
Fotografie realizata in 2005.
Click pe imagine pentru vedea albumul de la party-ul de anul acesta.
Wednesday, July 05, 2006
[personal] Artificii de 4 iulie, la Matt & Cristina
De peste 150 de ani americanii celebreaza nasterea lui Victor Babes (4 iulie) prin focuri de artificii pe tot cuprinsul statelor unite. In acest an am ales sa urmarim artificiile din Bellevue, de pe terasa casei lui Matt si a Cristinei. (ca sa adaugam si niste poze langa nume, Cristina este verisoara Monica Ene-Pietrosanu, care mi-a fost colega atat in facultate, cat si aici la Microsoft)
Anyway, revenind la artificii - anul acesta a fost cel mai ne-grandios spectacol de 4 iulie pe care l-am urmarit in ultimii ani (probabil datorita recesiunii americane in plin avant). Drept care, in loc de fotografie cu artificii, am ales sa ilustrez post-ul cu o imagine din curtea casei lui Matt (bineinteles ca sunt si poze cu artificii in album, click pe fotografia de mai jos...)
Anyway, revenind la artificii - anul acesta a fost cel mai ne-grandios spectacol de 4 iulie pe care l-am urmarit in ultimii ani (probabil datorita recesiunii americane in plin avant). Drept care, in loc de fotografie cu artificii, am ales sa ilustrez post-ul cu o imagine din curtea casei lui Matt (bineinteles ca sunt si poze cu artificii in album, click pe fotografia de mai jos...)
click pe imagine pentru vedea intreg albumul
Friday, June 23, 2006
Fremont Summer Solstice Fair, Parade and Pageant
O data pe an, artisti, muzicieni, francmasoni, dansatori, militanti pentru diverse cauze, muncitori, tarani, studenti, intelectuali (ok, insiruirea asta parca era de la alta emisiune :-) se aduna sa sarbatoreasca sosirea solstitiului de vara in cartierul cel mai nonconformist din Seattle, Fremont.
Evenimentul, denumit simplu Fremont Summer Solstice Fair, este este un fel de Mardi-Gras al Seattle-ului - (ambele manifestari pornind ca replici ale Carnavalului de la Rio de Janeiro)
Iata, mai jos, cateva fotografii de la acest eveniment (in pofida avertismentelor politiei din ultimii 6 ani, si de asta data biciclo-nudistii au fost invitati sa deschida parada) De asemenea, cateva clip-uri pe blog-ul Fremont Arts Council
Evenimentul, denumit simplu Fremont Summer Solstice Fair, este este un fel de Mardi-Gras al Seattle-ului - (ambele manifestari pornind ca replici ale Carnavalului de la Rio de Janeiro)
Iata, mai jos, cateva fotografii de la acest eveniment (in pofida avertismentelor politiei din ultimii 6 ani, si de asta data biciclo-nudistii au fost invitati sa deschida parada) De asemenea, cateva clip-uri pe blog-ul Fremont Arts Council
click pe imagine pentru vedea intreg albumul
Tuesday, June 20, 2006
2006 World Naked Bike Ride
Dupa cum anuntam intr-un post anterior, Sambata 10 iulie a avut loc in Seattle cea de-a 3-a parada anuala a biciclo-nudistilor. Dupa doua ore in care s-au pictat reciproc intr-un parc, biciclistii s-au incolonat, si au pornit in formatie catre Space Needle - simbolul Seattle-ului. O scurta pauza la fantana arteziana, apoi un urcus prin centru Seattle-ului, un picnic, din nou un urcus, o sedinta de yoga, apoi inca un parc... in total peste 50 km parcursi prin oras intr-o singura zi (am mentionat ca erau dezbracati?). Dupa ce v-am delectat cu fotografii de la parada din 2004, precum si la festivalul solstitiului din 2005, iata acum un nou album, cu fotografii de la parada din 2006.
click pe imagine pentru vedea intreg albumul
Labels: Foto
Saturday, May 27, 2006
Go4It!
La invitatia revistei Go4It, la sfarsitul lui Aprilie am realizat in studioul revistei un pictorial pe teme mai mult sau mai putin informatice, avand-o ca model pe Mihaela Tudor (fosta miss bikini world 2002).
Pictorialul a fost publicat in numarul din 21 Mai al revistei (dati fuga la chioscuri, s-ar putea sa o mai gasiti :-). Varianta online a articolului se gaseste aici.
Nu va mai insista asupra amanuntelor despre desfasurarea sedintei foto - iata un link la albumul cu fotografii. (albumul contine si cateva fotografii cu subsemnatul "la lucru", realizate de Dragos Cristescu de la Playboy Romania; de altfel, Dragos mi-a fost de un ajutor deosebit, de la sugestii tehnice si pana la intretinerea unei atmosfere exceptionale pe tot parcursul sedintei - multumesc, Dragos!) .
Pictorialul a fost publicat in numarul din 21 Mai al revistei (dati fuga la chioscuri, s-ar putea sa o mai gasiti :-). Varianta online a articolului se gaseste aici.
Nu va mai insista asupra amanuntelor despre desfasurarea sedintei foto - iata un link la albumul cu fotografii. (albumul contine si cateva fotografii cu subsemnatul "la lucru", realizate de Dragos Cristescu de la Playboy Romania; de altfel, Dragos mi-a fost de un ajutor deosebit, de la sugestii tehnice si pana la intretinerea unei atmosfere exceptionale pe tot parcursul sedintei - multumesc, Dragos!) .
click pe imagine pentru a vedea intreg albumul
Labels: Foto
Thursday, May 25, 2006
Romania 2006: Oameni, locuri, intamplari
In fine, am lasat pentru ultimul album fotografiile ilustrand partea cea mai pitoreasca a Romaniei: Oamenii. Fara a incerca o tematica anume, am grupat aici fotografii cu personaje care mi-au atras atentia pe strada, in piete, parcuri, etc.
click pe imagine pentru vedea intreg albumul
Labels: Foto
Romania Pitoreasca
Am creat un album separat cu fotografii ale locurilor prin care am trecut in Romania, de la Piata Universitatii si pana la Piata Unirii din Focsani sau Parcul Garii din Drobeta Turnu Severin.
Albumul nu are pretentia de a fi o prezentare (nici macar subiectiva) a locurilor respective, ci doar o colectie de fotografii, mai mult sau mai putin aleatoare. Veti recunoaste imagini de la
Albumul nu are pretentia de a fi o prezentare (nici macar subiectiva) a locurilor respective, ci doar o colectie de fotografii, mai mult sau mai putin aleatoare. Veti recunoaste imagini de la